M. cu fusta galben-mămăligă!

E cea de-a doua ediţie a programului de rezidenţă Artoteca, dedicat de data aceasta filmelor documentare.  Şase băieţi şi patru fete, studenţi la UNATC, vor sta aproape o săptămână la Conacul Otetelişanu din Beneşti în căutarea unor subiecte pe care să le surprindă pe peliculă.

Din prima zi mai mult sau mai puţin spontan s-au format echipele de lucru. Nu ştiu exact motivul pentru care am ajuns să lucrez cu Dragoş, Cristian, Andrei şi Robert, dar suspectez că indicaţia mea, după ce am văzut câteva filmări făcute de ei pe drum, de a-şi găsi pe cineva să pună întrebări a fost pretextul perfect pentru a forma o echipă.  Vineri dimineaţă am plecat împreună prin Beneşti, satul ce va trebui să ne primească dorinţa şi curiozitatea de a-l descoperi.

E caldura de care toată lumea ţi-ar spune să te fereşti. Băncile martore din faţa caselor sunt goale la ora amiezii de spectatorii care urmăresc de obicei fiecare pas de trecător ce calcă prin Beneşti. Iţi dai seama cât de cald trebuie să fie prin aceste părţi ale Olteniei de la fructele de zarzăre coapte, de culoarea unor vinete şi de mărimea unor prune.

Prin sat trec 4 băieţi şi o fată de la oraş cu dispozitive ciudate : camere video înfipte în nişte beţe lungi, microfoane ca undiţele, îmbrăcate într-o coadă ca de pisică persană, un trepied negru aşezat din când în când să măsoare fiecare mişcare din sat.

Locuitorii salută, dar e clar că de fapt ar vrea să ştie ce se întâmplă, cine sunt cei care observă detalii şi se opresc să le filmeze. Primesc rapid informaţia că se filmează satul şi de atunci începe o uşoară agitaţie. Unii se răstesc şi nu acceptă să fie înregistraţi, câţiva aşteaptă timizi poate, poate vor deveni subiect, alţii se oferă direct şi te invită în casă la o cafea sau un vin.

 

Filmare in Benesti

Filmare in Benesti

Pe drumul drept lipsit pietoni se vede la distanţă un om ars de soare care stă aşezat pe marginea unui podeţ, într-o cămaşă ca albastrul cerului, mergem către el, iar întâlnirea inevitabilă îl va face în mod evident subiect al filmărilor.

Răspunsurile lui sunt scurte, nu are dispoziţia necesară să vorbească prea mult, dar acceptă orice convenţie a regizorilor : se ridică, se întoarce, fumează, schimbă priviri – totul cât timp două-trei găini pe fundal îi aprobă cotcodăcind mişcările.

Camerele sunt pornite, nimic nu se întâmplă. Se discută despre un oarecare noroc al documentaristului care nu mai vine.

Liniştea şi ironia sunt însă cu rost. Se aude un mers legănat prin praf al unui corp subţire ce nu depăşeşte inălţimea unui copil de 12 ani. O bătrână cu chipul sculptat în riduri ne caută cu privirea, se apropie semeaţă în siguranţa de sine şi zâmbeşte prevestind parcă toate întâmplările viitoare. Apare în scenă noua eroină a tuturor discuţiilor din programul nostru de rezidenţă.

Mierliţa e maleabilă, cu spirit practic, liniştită şi logoreică, dârză şi dornică să fie în centrul atenţiei. Apariţia ei nu poate fi trecută cu vederea, Mierliţa poartă culori epatante, în nuanţe complementare, iar  baticul şi-l leagă mai pe spate cât să i se vadă 2 degete din păr.  In prima zi când am cunoscut-o avea o fustă galben-mămăligă, ceea ce mai târziu, gândidu-mă la ea, mi-a dat impresia că ar fi fost îmbrăcată în soare.

 

Mierliţa cu fusta galben mămăligă!

Mierliţa filmată!

 

Mierliţa ne-a corupt lenea tuturor. Stie că a fost şi este discutată la colţ de uliţă, fiind cumva o neînţeleasă a satului, dar în ea palpită o dorinţă de a se arăta celor din jur, cum cântă, cum chiuie, cum e diferită. La fel ca pasărea care i-a dat renumele, Mierliţa are glas frumos şi nu se adună prea mult prin vecini, decât atunci când are nevoie de ei. Umblă singură şi cu treabă, dacă are de rezolvat ceva nimic nu o poate întrerupe de la scopul ei.

Când s-a pus problema cum să ducă un sac de tărâţe un kilometru de la magazin până acasă dându-şi seama că mulţi o evită, a mers la fiecare să îi tragă de mânecă. Nimeni nu a reacţionat cu braţele deschise fiindcă zilnic e sarcina altuia să o sprijine, aşa că de data aceasta i-am dus noi sacul. Era satisfacută demontase încă o dată mitul lui Sisif, cel care o cocoşase, dar nu o biruise.

 

10489628_259666344235473_8867665082508128889_nIn zilele cât am stat în Beneşti, Mierliţa a vrut parcă să le arate tuturor că ea e înţeleasă de orăşeni şi e căutată, de aceea s-a asigurat că vom trece pe la ea într-o dimineaţă la cafea. Planurile s-au spulberat fiindcă Mierliţa se afirmase suficient în faţa noastră încât să devină subiect.

Profesionistă în acceptarea indicaţiilor regizorale Mierliţa s-a lăsat filmată zile la rând ca personaj principal al unui documentar în care toată personalitatea sa este transmisă la nivelul mimicii şi a gesturilor.

Regizorii i-au solicitat treburi grele, de fiecare dată descurcându-se exemplar, chiar se spunea că la fiecare nouă dublă Mierliţa era încă o dată inovativă.

 

Mierliţa e genul de femeie care s-ar descurca în orice context pentru că pe ea mediul nu o schimbă, e aşa cum doreşte să fie, se mândreşte cu sine, iar noul o încântă.  Nicio altă femeie din sat nu a primit atât de multă atenţie din partea regizorilor. Discuţiile despre ea au fost sarea şi piperul oricărei reuniuni, fie că a fost vorba despre cântecele ei sau despre cuvintele fără perdea pe care le adresa pe un ton în coborâre celor care o vorbeau de rău. Mierliţa s-a impus.

Mulţi oameni se aseamănă între ei, pe această bătrână am încercat să o compar măcar cu vreun personaj din literatură şi nu am reuşit să găsesc pe cineva care să se apropie de ea. Mierliţa nu e reprezentativă, Mierliţa e unică !

O veţi putea descoperi şi voi în curând într-un film realizat în timpul programului de rezidenţă Artoteca.

 

 

Mierlita din Benesti!

Mierlita din Benesti!

 

 

Author: Claudia Zidaru

Share This Post On
468 ad

Trackbacks/Pingbacks

  1. Interviu: regizorul Napoleon Helmis: “Rolul pedagogului este cel de a-l face pe discipol să se autodescopere” | artoteca.ro - […] Degeaba ești tobă de filme și de carte dacă nu ai o experiență de a o pune, de exemplu, …

Submit a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>