Maeştrii bijuteriei contemporane (2) – Alina Carp: “Creaţiile mele îmi reflectă spiritul nonconformist”

Pasiunea Alinei Carp pentru bijuterii a început odată cu plăcerea bricolajului pe care o avea în copilărie şi a continuat peste timp, devenind o ocupaţie constantă, mai ales în adolescenţei.

“Îmi plăcea, pe atunci, să îmi confecţionez toate ţinutele, începând cu hainele şi bijuteriile şi terminând cu poşetele sau centurile. Mi-a făcut o mare plăcere să regăsesc în cutia cu amintiri a mamei unul dintre primele mele coliere, făcut pe la vârsta de şapte ani”, mi-a povestit designerul.

a c

În 2011, Alina Carp a început să frecventeze cursurile Şcolii de Bijuterie Contemporană Assamblage, sub îndrumarea lui David Sandu. În felul acesta s-a familiarizat cu tehnicile de prelucrare a metalului şi cu tot ceea ce înseamnă, în ansamblu, teoria bijuteriei moderne.

Tânarul designer nu s-a oprit însă aici, pentru că, în 2012 şi-a completat studiile la Florenţa, la Alchimia Scuola di Gioielleria Contemporanea, unde i-a avut ca profesori pe Daniela Boieri, Marzia Rosi, Yoko Shimizu, Lucia Massei si Ruudt Peters.

Alchimia a fost locul unde Alina a început să lucreze şi cu materiale alternative, precum răşina, papier macha sau plexigrass.

Alina Carp a început să îşi expună colecţiile încă din 2005, în cadrul unor expoziţii personale. Cinci ani mai târziu, începea să fie prezentă la cele mai importante evenimentele de bijuterie contemporană din România iar anul acesta, designerul a început să participe şi la evenimente internaţionale de renume: Gioielli în Fermento/Italia, Joya Barcelona, Sieraad – Olanda şi expoziţia Alliages- Franţa.

Din 2013, Alina Carp s-a alăturat cu echipei Assamblage – Şcoala de Bijuterie Contemporană, în calitate de profesor.

Adelina Turcu: Când ai avut primul contact cu domeniul bijuteriei contemporane? Ai studiat-o la Le Arti Orafe Jewellery School din Florenţa, Italia. Dă-mi detalii despre experienţa ta de acolo.

Alina Carp: Primul contact cu bijuteria contemporană este greu de definit, cred că s-a acumulat în timp un anumit grad de expunere la arta contemporană. În orice caz, experienţa mea proprie, studiul la mai multe şcoli de bijuterie (din România şi din Italia) plus o anumită conduită artistică, venită din familie, sădită peste înclinaţia mea naturală, au dus, în mod convergent, la desăvârşirea gustului pentru artă şi pentru bijuteria de autor.

Experienţa de la Le Arti Orafe (ca şi cea de la Alchimia), a fost una foarte plăcută. Nu mă refer doar la informaţiile şi tehnica dobândite, dar şi la tot farmecul studenţiei într-o altă ţară, unde eşti singur, fără familie, fără obligaţii şi ai la îndemână toate bogăţiile artistice pe care ţi le poate oferi Florenţa.

alina carp rings to me

Colecţia “Rings to me”

Cum ai integrat cunoaşterea dobândită în timpul studiilor, în modelele de bijuterie pe care le realizezi?

Studiile sunt foarte bune pentru că îţi deschid întotdeauna nişte uşi. Ceea ce înveţi este însă mult mai valoros dacă reuşeşti să îţi pui întrebări şi să dezvolţi direcţii noi faţă de tot ceea ce ai aflat.

“Cred că a avea doar informaţia, know-how-ul, nu te poate duce nicăieri în sfera bijuteriei de artă, pentru asta trebuie să încalci reguli, să ieşi din matcă, să experimentezi, să provoci, să contrazici. Privit din această perspectivă, modul meu de a integra cunostinţele în piesele create a fost şi este unul rebel.”

Cum ţi-ai caracteriza propriile bijuterii, de unde te inspiri, ce materiale foloseşti şi de unde le achiziţionezi? Ce materiale neconvenţionale foloseşti?

Creaţiile mele îmi reflectă, cumva, spiritul nonconformist. Mă inspiră tot ceea ce mă influenţează emoţional, însă informaţiile se diluează şi se decantează, pentru ca apoi să se concentreze în formate noi, conceptuale. Folosirea materialelor neconvenţionale este cumva implicită pentru a reinterpreta ideile şi a le reda în modul meu propriu. Lucrez cu răşini, metal, pietre, sticlă, plexiglas, fetru, pe care le achiziţionez de pretutindeni. Dintre cele mai neobişnuite materiale pe care le-am folosit sunt reţelele de plasă de metal sau plastic, tuburile de izolaţie electrică sau lufă.

a c 2

Dacă ar fi să te gândeşti la o poveste a bijuteriilor tale, care să le descrie unitar, cum ai rezuma-o?

Cred că am început foarte multe capitole şi am mers în foarte multe direcţii cu bijuteriile mele. Privind în urmă, se vede în ele evoluţia mea artistică, personalitatea, dorinţa de experimentare, curiozitatea. Cred că este cumva clar că nu pot fără a crea. E modul meu de a exista.

Ce presupune design-ul bijuteriilor tale, care sunt paşii pe care îi parcurgi, atunci când începi să faci un inel, de exemplu?

Nu cred că există o reţeta. De obicei mă gândesc la câte un model, transpun ideea în practică şi, pe măsură ce lucrez, îmi vin alte idei, bijuteria se poate transformă din inel în pandantiv sau în broşă. Unele piese devin ceea ce doresc de la bun început, altele ies mai bine decât speram şi, desigur, altele devin rebuturi.

Pe acestea din urmă le păstrez întotdeaua undeva, într-o cutie şi, după o vreme, îmi vin alte idei. Mă amuză întotdeauna că, din genul acesta de piese, mi-au ieşit uneori nişte bijuterii care au devenit apoi “vedete”!

Ce alte activităţi ai, în timpul liber şi cu ce te mai ocupi, atunci când nu realizezi concepte de bijuterii?

În general nu prea îmi rămâne mult timp liber. Copiii mei îmi umplu zilele şi, cumva, apropierea de ei mă face să mă simt şi eu mereu tânără şi zburdalnică. Aşa că, atunci când nu fac bijuterii, mă ocup cu desene, poveşti, puzzle-uri, plimbări cu sau fără biciclete, ferma animalelor, teatru de păpuşi etc. În afară de cursurile şi workshopurile de bijuterie, am rareori activităţi doar pentru mine. De obicei totul este legat de familie.

avatar vegetal

Colecţia “Avatar vegetal”

Ai putea să îmi descrii purtătoarea ideală a bijuteriilor tale? Cum este acea femeie, ce personalitate are, ce trăsături, de ce crezi că ar alege să poarte creaţiile tale şi, mai ales, în ce locuri şi la ce fel de evenimente le poartă? 

Purtătoarul bijuteriilor mele ar putea fi atât o femeie cât şi un bărbat. Mă bucură faptul că persoane de referinţă din bijuteria contemporană, din România sau din alte ţări au acum în colecţia lor una sau mai multe piese de-ale mele. Persoana care le poartă este un om care are o personalitate puternică, spirit artistic şi ceva de spus. A avea afişată o broşă de autor denotă dorinţa de a transmite acest mesaj, atrăgând atenţia, fără să se teamă de sprâncene ridicate sau de priviri dezaprobatoare.

“Purtătorul sau purtătoarea unei bijuterii contemporane nu se poate pierde în mulţime.”

Cum ţi-ai dori să evoluezi, pe plan profesional, în următorii ani?

Am lucrat mulţi ani într-o multinaţională şi anual trebuia să răspund, în cadrul unei evaluări, unde mă văd în următorii cinci ani. Întrebarea asta mă copleşea de fiecare dată.

Nu ştiam niciodată ce să răspund, îmi era greu şi aproape nesuferit să îmi închipui că voi face acelaşi lucru cinci ani sau că voi avansa în ierarhie, pentru că asta ar fi însemnat să renunţ şi la puţinul timp liber (pe atunci nu avem copii) pe care îl aveam.

Am impresia că abia acum, după ce am devenit designer de bijuterii, mi-am găsit calea, însă îmi este la fel de greu să mă gândesc unde voi fi în următorii ani…

Poate că tot aici, în atelierul meu, care va fi mai mare şi mai dotat. Sper că voi reuşi să creez colecţii care să ajungă în galerii şi la oameni speciali, că voi continua să particip la evenimentele de bijuterie contemporană importante şi că voi avea mereu studenţi care să vină la workshopul meu. Oricum, legat de cât de bine ne putem prezice viitorul, dacă mi-ar fi spus cineva acum cinci, şase ani ce voi face astăzi, aş fi zis că aiurează.

coloaj alina carp

Piese din colecţia “Network Philosophy 2013”. Colecţia creată pentru ediţia nr. 10 a “Autor” i-a adus Alinei Carp premiul AAA, Autor Awesome Award pentru best piece, best collection, best artist.

Se vinde bine bijuteria contemporană în România? Îndrăznesc femeile să aleagă o piesă de design de autor, în locul uneia din orice alt magazin?

Sigur, sunt foarte multe femei deosebite care poartă piese de bijuterie, haine, pantofi, totul cu design contemporan. S-a depăşit deja stadiul “mă îmbrac pentru că îmi este frig”, sau “mă îmbrac dintr-un anumit magazin pentru că aşa fac toate colegele mele”. Femeile despre care vorbesc vor altceva, special pentru ele, care să fie în ton cu personalitatea lor. Pentru acele femei, opţiunea de a purta design nu mai este un lux, ci o necesitate de a se exprima într-un fel care să le reprezinte.

Care crezi că sunt calităţile care disting bijuteriile tale de cele ale altor designeri?

Sunt foarte mulţi creatori români talentaţi, care au colecţii grozave şi un stil personal, inconfundabil. Mă bucur că, fiind deja de atâta vreme în peisajul acesta, am început să cunosc şi să recunosc autorii pieselor respective. Sper că şi bijuteriile mele au ceva aparte, care transmite cu uşurinţă cine este creatoarea. Îmi este însă greu să definesc estetic acel lucru care le face aparte. Ceea ce cred că se vede în ele, deşi aparţin unor direcţii artistice atât de diferite, este: libera exprimare, lipsa clişeelor şi spiritul rebel.

Mai multe detalii despre bijuteriile Alinei Carp pot fi găsite pe site-ul său oficial: alinacarp.com

Author: Adelina Turcu

Share This Post On
468 ad

Submit a Comment