Cronica unui concurs în Social Media: neobişnuit şi neclar – un Selfie Cultural!

Partea 1: Ce nu a fost bine şi de ce la concursul Selfie Cultural ediţia 1 – Artoteca

Am tot urmărit o vreme – de la distanţă şi chiorâş, recunoaştem – abordările pline de imaginaţie (20%) şi de aplomb (80%) ale unei mari părţi din populaţia planetei Facebook, vis-a-vis de exprimarea vizuală de sine, pentru ca, prin deducţie logică, să ajungem la o concluzie nemaipomenită: cine are Smartphone îşi face automat şi poze Selfie.

Dar cum această afirmaţie trădează o analiză cam prea simplă a curentului Selfie, un subiect popular la scară mondială, ne-am străduit să descoperim, dincolo de ea, toate mecanismele care îl determină pe amatorul de Selfie să fie un realizator de Selfie demn de premiat. Cu alte cuvinte, ce îl face pe muritorul de rând un Selfist autentic?

Curentul Selfie transcende clasicismul ideii de autoportret, trecând de la a fi „ceea ce îşi face omul cu mâna lui” la „ceea ce îşi face omul cu mâna lui care apare şi ea în poză”, aşadar amatorii de Selfie există ca să se fălească. Cum cu ce? Păi avem două variante de răspuns: a) cu un nou Smartphone primit sau achiziţionat şi b) cu un clocotitor şi totodată timid talent fotografic, despre care aproape că nici posesorii lui nu au avut habar până la apariţia mişcării online Selfie, un Iluminism de secol XXI, dacă nu suntem prea îndrăzneţi în comparaţia noastră.

În urma concursului Selfie Cultural care s-a desfăşurat timp de o lună pe pagina de Facebook Artoteca, ne-am dat seama de câteva aspecte esenţiale care ţin de o formă de cercetare aproape sociologică a publicului avântat de bunăvoie în noul val al tehnicii portretistice, adică Selfie.

Concluziile noastre au fost, din nou, simple: puşi în faţa unei teme pe care o fotografie Selfie ar trebui să o urmeze, fanii genului îşi cam pierd din individualitate şi fie copiază un anumit model, dând naştere unui nou curent care îl surclasează pe cei iniţial – şi pe care l-am denumit Selfie Neo-kitsch, fie se abat de la subiect, fie nu înţeleg exact ce trebuie să facă şi îşi irosesc talentul fotografic fără să respecte regulile concursului, auto-excluzându-se din competiţie.

La toate acestea se adaugă şi metoda sabotajului – încercările disperate de a-i elimina pe competitorii serioşi, venite din partea concurenţilor care nu ştiu să se confrunte cu propriile limite şi care, în loc să se gândească la un concept mai bun pe care să îl înscrie în concurs, născocesc tot felul de strategii ciudate prin care să îi descalifice pe alţii.

Lecţiile concursului, sau cât a fost portret şi cât a fost caricatură la Cult Selfie ediţia 1?

1. O fotografie Selfie vorbeşte, de la sine, despre câteva trăsături esenţiale ale posesorului-realizator evidenţiind elemente subtile privind cultura, educaţia, preferinţele, personalitatea, gradul de implicare, inteligenţa, intuiţia şi imaginaţia persoanei care a făcut-o.

În acest sens, la concurs s-au înscris oameni cu idei variate: fie prea puţine, fie vagi, fie care nu respectau cerinţa culturală a concursului, fie idei bune dar explorate greşit, fie pur şi simplu satisfăcătoare sau cu tentă de capodoperă adevărată (rar).

Avem, de exemplu, următoarele fotografii care, în alt context, ar fi bune de pus în ramă dar care ori nu sunt Selfie, ori nu sunt culturale, aşa cum prevedeau regulile:

colaj 1

Este lesne de înţeles ce au crezut concurenţii de mai sus că trebuie să facă pentru a se înscrie în concursul de Selfie Cultural. Dar au greşit, asta pentru că au confundat provocările concursului – cea de a se mobiliza, de a se gândi la un concept inedit, de a face o poză Selfie – special pentru concurs, care să aibă un caracter cultural, cu o abordare mult prea comodă a cerinţei noastre.

Astfel, unii participanţi par să nu fi făcut mai mult decât să scormonească prin toate folderele computerului, în căutarea unei poze Selfie pe care să o trimită la Artoteca, gândindu-se că ei au deja ceea ce căutăm noi.

Adevărul este că, din păcate, niciuna dintre aceste fotografii nu este ceea ce căutam noi, adică un Selfie Cultural. Majoritatea nici nu intră măcar în categoria Selfie. Iar cele care sunt astfel, nu sunt implicit şi culturale, ci doar poze frumoase, executate cu aparate profesionale, poate, dar care nu ascund un concept cultural în spatele lor. Pe scurt, imposibil de premiat.

2. O fotografie Selfie prost înţeleasă sau abordată superficial poate însemna dezastru dar şi lansarea unei tendinţe greşite şi pe care, din superficialitate şi grabă, alţi concurenţi o pot interpreta ca pe un icon. Nimic mai departe de adevăr! Avem câteva exemple clare care ilustrează această idee, mai jos.

Tot haosul care a generat curentul Selfie pseudo-cultural Neo-kitsch care a părut să ia amploare, în primele două săptămâni de concurs, până când puterea divină a oprit subit robinetul cu fotografii din categoria vizată, a pornit de la acestă fotografie:

Luminita Nicoleta Tolea

Concurenta în cauză a trimis, iniţial, o poză (care nu era Selfie) cu ea, în bucătărie (observaţi gresia care se iveşte de sub nori, încă), având o ţigaretă între degete şi câteva sticle de alcool pe frigider, în spatele său. I-am explicat că poza nu se potriveşte conceptului nostru şi i-am spus să se mai gândească şi să mai încerce. La scurt timp, am primit drept feedback această fotografie, o prelucrare a primei, dar care ne-a lăsat fără cuvinte.

Muţi de uimire am fost şi când am observat că trend-ul a început să fie alimentat şi de alţi câţiva adepţi plini de geniu, după cum se poate observa în continuare:

colaj 2

De la profanarea lucrării „Mâini care desenează” a graficianul olandez Escher, la sfidarea zeului Shiva chiar din înaltul cerului, de la apariţii de tip OZN în jurul Colosseumului, la proiectarea ectoplasmei pe piramida lui Keops, este un drum scurt pentru imaginaţia hrănită cu fast-food şi cu un surplus accidental de… nelimitare.

Această experienţă tulburătoare ne-a luat prin surprindere, demonstrându-ne că până şi grădina Artoteca este mare, chiar dacă proiectul nostru de-abia s-a născut. Oare ar trebui să ne bucurăm?!

3. Anumiţi concurenţi par să nu fi înţeles deloc mesajul concursului nostru, făcându-ne să ne recitim de mii de ori regulamentul, ca nu cumva să fi specificat noi pe undeva cum că am fi lansat un maraton de matrimoniale, sau ceva de genul acesta. Am avut de câteva ori impresia că ne aflăm pe site-ul sentimente.ro, din cauza unor fotografii ca:

colaj 3

4. Ideile complexe de Selfie nu sunt pentru oricine. Dar toată lumea se poate poza alături de cărţi. Pe principiul „cultură înseamnă cărţi, caiete, reviste… hai, să fie acolo… cu asta nu pot să greşesc”, există concurenţi cu bune intenţii dar care par un pic impasibili şi nu au o abordare foarte creativă a fotografiilor înscrise:

colaj 4

Şi, într-un final, mai sunt şi acele fotografii care au participat la Cult Selfie dar pe care nu le-am amintit în acest articol. Acelea se încadrează, într-o măsură mai mică sau mai mare, în conceptul nostru. Printre ele se află câştigătorul. Sau, poate, câştigătorii, pentru că, între timp, ne-am dat seama că unii concurenţi ar merita premii speciale. Despre ele vă vom povesti însă un pic mai târziu…

 

Author: Adelina Turcu

Share This Post On
468 ad

Submit a Comment